Dr. Moraru Paul Emil – Cabinet stomatologic Tecuci

[section is_fullwidth=”” default_spacing=”section-spacing” height=”fw-section-height-md” background_options=”{"background":"image","color":{"background_color":""},"image":{"background_image":{"type":"custom","custom":"430","predefined":"","data":{"icon":"http:\\/\\/www.e-dent.ro\\/wp-content\\/uploads\\/2015\\/10\\/dremilmoraru.jpg","css":{"background-image":"url(\\"http:\\/\\/www.e-dent.ro\\/wp-content\\/uploads\\/2015\\/10\\/dremilmoraru.jpg\\")"}}},"overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}},"video":{"video":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}}}” class=”” auto_generated=”” first_in_builder=”1″ _array_keys=”{"background_options":"background_options"}” _made_with_builder=”true”][row][column width=”1_1″ default_padding=”” html_label=”” padding_top=”0″ padding_right=”0″ padding_bottom=”0″ padding_left=”0″ background_options=”{"background":"none","image":{"background_image":"","repeat":"no-repeat","bg_position_x":"","bg_position_y":"","bg_size":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}},"bgcolor":{"background_color":""}}” txtcolor=”” tablet=”” offset=”” class=”” _array_keys=”{"background_options":"background_options"}” _made_with_builder=”true”][text_slider before_text=”” slider_text=”[{"title":"ZAMBESTI"}]” after_text=”” color=”#7abca3″ subtitle=”” position=”text-right” class=”” _array_keys=”{"slider_text":"slider_text"}” _made_with_builder=”true”][/text_slider][/column][/row][row][column width=”1_1″ default_padding=”” html_label=”” padding_top=”0″ padding_right=”0″ padding_bottom=”0″ padding_left=”0″ background_options=”{"background":"none","image":{"background_image":"","repeat":"no-repeat","bg_position_x":"","bg_position_y":"","bg_size":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}},"bgcolor":{"background_color":""}}” txtcolor=”” tablet=”” offset=”” class=”” _array_keys=”{"background_options":"background_options"}” _made_with_builder=”true”][text_slider before_text=”” slider_text=”[]” after_text=”si te” color=”#7abca3″ subtitle=”” position=”text-right” class=”” _array_keys=”{"slider_text":"slider_text"}” _made_with_builder=”true”][/text_slider][/column][/row][row][column width=”1_1″ default_padding=”” html_label=”” padding_top=”0″ padding_right=”0″ padding_bottom=”0″ padding_left=”0″ background_options=”{"background":"none","image":{"background_image":"","repeat":"no-repeat","bg_position_x":"","bg_position_y":"","bg_size":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}},"bgcolor":{"background_color":""}}” txtcolor=”” tablet=”” offset=”” class=”” _array_keys=”{"background_options":"background_options"}” _made_with_builder=”true”][text_slider before_text=”” slider_text=”[]” after_text=”RELAXEZI” color=”#7abca3″ subtitle=”” position=”text-right” class=”” _array_keys=”{"slider_text":"slider_text"}” _made_with_builder=”true”][/text_slider][/column][/row][/section][section is_fullwidth=”” default_spacing=”section-spacing” height=”auto” background_options=”{"background":"none","color":{"background_color":""},"image":{"background_image":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}},"video":{"video":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}}}” class=”” auto_generated=”” _array_keys=”{"background_options":"background_options"}” _made_with_builder=”true”][row][column width=”1_1″ default_padding=”” html_label=”” padding_top=”0″ padding_right=”0″ padding_bottom=”0″ padding_left=”0″ background_options=”{"background":"none","image":{"background_image":"","repeat":"no-repeat","bg_position_x":"","bg_position_y":"","bg_size":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}},"bgcolor":{"background_color":""}}” txtcolor=”” tablet=”” offset=”” class=”” _array_keys=”{"background_options":"background_options"}” _made_with_builder=”true”][text_slider before_text=”INFO” slider_text=”[{"title":"PACIENT"}]” after_text=”” color=”#7abca3″ subtitle=”” position=”text-right” class=”” _array_keys=”{"slider_text":"slider_text"}” _made_with_builder=”true”][/text_slider][/column][/row][row][column width=”1_1″ default_padding=”” html_label=”” padding_top=”0″ padding_right=”0″ padding_bottom=”0″ padding_left=”0″ background_options=”{"background":"none","image":{"background_image":"","repeat":"no-repeat","bg_position_x":"","bg_position_y":"","bg_size":"","overlay_options":{"overlay":"no","yes":{"background":"rgba(0,0,0,0.55)"}}},"bgcolor":{"background_color":""}}” txtcolor=”” tablet=”” offset=”” class=”” _array_keys=”{"background_options":"background_options"}” _made_with_builder=”true”][tabs tabs_position_picker=”{"tabs_type":"four","three":{"tabs_justified":""}}” tabs=”[{"tab_title":"CONSULTATIE","tab_icon":"fa fa-medkit","tab_content_title":"","tab_content":"<p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra problemelor din cavitatea ta bucala estenecesara o consultatie de specialitate.<\\/span>In cadrul acesteia, vom discuta pe langa problemele de sanatate generale si Nevoile– Dorintele – Asteptarile tale de la tratamentul stomatologic pe care il vei urma.<\\/span> Iti vom cere sa completezi un chestionar medical, pentru a ne fi noua mai usor sa intelegem Nevoile<\\/b> pe care le ai din punct de vedere stomatologic.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">O radiografie panoramica ne este necesara pentru a avea o imagine de ansamblu asupraproblemelor cavitatii tale orale.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Vom realiza cateva fotografii pe baza carora vom discuta Dorintele tale din punct devedere estetic. Estetica dentara este ramura stomatologiei cu cel mai mare impact asupra personalitatii tale, de aceea vom discuta toate posibilitatile de tratament de care poti beneficia in cabinetul nostru modern.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">In urma examenului clinic iti vom propune mai multe planuri de tratament, iar de comun acord vom stabili realizarea unuia dintre acestea. Iti vom putea spune care sa fie Asteptarile tale la finalul acestuia.<\\/span> Educarea pacientilor este o preocupare continua in cabinetul nostru. <\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\"> <\\/span>Nu vom lasa nimic la voia intamplarii, dorim sa fim la inaltimea <\\/span><span style=\\"font-size: 10.0pt; font-family: 'Segoe UI Light','sans-serif'; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman'; mso-bidi-font-family: 'Courier New'; color: #4f6228; mso-themecolor: accent3; mso-themeshade: 128; mso-style-textfill-fill-color: #4F6228; mso-style-textfill-fill-themecolor: accent3; mso-style-textfill-fill-alpha: 100.0%; mso-style-textfill-fill-colortransforms: lumm=50000; mso-fareast-language: RO;\\">Nevoilor –<\\/span><\\/b><span style=\\"font-size: 10.0pt; font-family: 'Segoe UI Light','sans-serif'; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman'; mso-bidi-font-family: 'Courier New'; color: #4f6228; mso-themecolor: accent3; mso-themeshade: 128; mso-style-textfill-fill-color: #4F6228; mso-style-textfill-fill-themecolor: accent3; mso-style-textfill-fill-alpha: 100.0%; mso-style-textfill-fill-colortransforms: lumm=50000; mso-fareast-language: RO;\\">Dorintelor si Asteptarilor tale.<\\/span><\\/b><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\"><span style=\\"font-size: 10.0pt; font-family: 'Segoe UI Light','sans-serif'; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman'; mso-bidi-font-family: 'Courier New'; color: #4f6228; mso-themecolor: accent3; mso-themeshade: 128; mso-style-textfill-fill-color: #4F6228; mso-style-textfill-fill-themecolor: accent3; mso-style-textfill-fill-alpha: 100.0%; mso-style-textfill-fill-colortransforms: lumm=50000; mso-fareast-language: RO;\\">Cat costa o plomba?<\\/span><\\/b><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Este o intrebare pe care o auzim des. Un dinte cu un proces carios poata <\\/span>sa aiba diferite grade de distructie coronara, iar solutiile de tratament sunt diferite in functie de situatie. Variante posibile de tratament: <\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">      * obturatie ( plomba),<\\/i><\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">    * inlay ceramic ( daca mai mult de 40% din structura sa a fost distrusa),<\\/span><\\/i><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">     * tratament endodontic ( daca a fost afectat si nervul), urmat de pivot de fibra de sticla si obturatie sau coroana<\\/span><\\/i><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">     * sau chiar extractie – daca radacina dintelui si sau coroana acestuia sunt <\\/span><\\/i>compromise.<\\/span><\\/i><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\"> <\\/span>Ceea ce poate fi considerat de catre un pacient  \\"un dinte care are <\\/i><\\/span>nevoie de o plomba<\\/span><\\/i>\\" poate avea uneori implicatii mult mai serioase , cu necesitatea unor tratamente complexe. <\\/span>Aceste lucruri nu pot fi stabilite telefonic ci este nevoie de o <\\/span><span style=\\"font-family: 'Segoe UI Light','sans-serif'; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman'; mso-bidi-font-family: 'Courier New'; color: #4f6228; mso-themecolor: accent3; mso-themeshade: 128; mso-style-textfill-fill-color: #4F6228; mso-style-textfill-fill-themecolor: accent3; mso-style-textfill-fill-alpha: 100.0%; mso-style-textfill-fill-colortransforms: lumm=50000; mso-fareast-language: RO;\\">Consultatie!<\\/span><\\/b><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\"> <\\/span><\\/p> <\\/p> <\\/p>"},{"tab_title":"DINTE","tab_icon":"fa fa-medkit","tab_content_title":"DINTII UNUI OM ADULT","tab_content":"<p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">vedere posterioar\\u0103 a din<\\/span>\\u021b<\\/span>ilor v<\\/span>\\u0103<\\/span>zut<\\/span>\\u0103<\\/span> din interiorul gurii<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Dintele (latin\\u0103: dens, dentis; greac\\u0103: odous)[1] este un organ osos, dur, albicios,în general compus dintr-o coroan\\u0103 liber\\u0103 <\\/span>\\u0219<\\/span>i una sau mai multe r<\\/span>\\u0103<\\/span>d<\\/span>\\u0103<\\/span>cini implantate <\\/span>î<\\/span>ncavitatea bucal\\u0103, mai precis în osul alveolar al oaselor maxilare (maxilar <\\/span>\\u0219<\\/span>imandibul\\u0103), <\\/span>\\u0219<\\/span>i destinat <\\/span>î<\\/span>ndeosebi la t<\\/span>\\u0103<\\/span>ierea, la zdrobirea <\\/span>\\u0219<\\/span>i la m<\\/span>\\u0103<\\/span>cinarea <\\/span>alimentelor.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Etimologie<\\/span><\\/b><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Cuvântul românesc dinte este mo<\\/span>\\u0219<\\/span>tenit din limba latin<\\/span>\\u0103<\\/span>: dens (nominativ), dentis(genitiv), iar la acuzativ[2]: dentem, având acela<\\/span>\\u0219<\\/span>i sens ca <\\/span>\\u0219<\\/span>i <\\/span>î<\\/span>n limba rom<\\/span>â<\\/span>n<\\/span>\\u0103<\\/span>. <\\/span>Î<\\/span>nlatin\\u0103, provine din r\\u0103d\\u0103cina indoeuropean\\u0103 comun\\u0103 (reconstruit\\u0103) °d-, °ed, °denk sau °dent (&bdquo;a mu<\\/span>\\u0219<\\/span>ca<\\/span>”<\\/span>, <\\/span>&bdquo;<\\/span>a mesteca<\\/span>”<\\/span>)[3], de unde au ie<\\/span>\\u0219<\\/span>it, <\\/span>î<\\/span>ntre altele, cuvintele <\\/span>\\u03ccδο\\u03cd&sigmaf;<\\/span>(odous), plural: \\u03adδοντε&sigmaf; (edontes) <\\/span>\\u0219<\\/span>i <\\/span>\\u03ccδοντο&sigmaf;<\\/span> (odontos) din greaca veche sau tand,din limba olandez\\u0103.[3]<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Descriere<\\/span><\\/b><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Din<\\/span>\\u021b<\\/span>ii sunt cele mai dure forma<\\/span>\\u021b<\\/span>iuni ale organismului care prezint<\\/span>\\u0103<\\/span> 3 componente <\\/span>\\u0219<\\/span>ianume r\\u0103d\\u0103cina implantat\\u0103 printr-o gomfoz\\u0103 (articula<\\/span>\\u021b<\\/span>ie fix\\u0103) în alveola dentar\\u0103, continuat\\u0103 cu colul în raport cu gingia, iar la exteriorcoroana vizibil\\u0103 <\\/span>\\u0219<\\/span>i albicioas<\\/span>\\u0103<\\/span>.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">La copii exist\\u0103 denti<\\/span>\\u021b<\\/span>ia de lapte sau decidua, format<\\/span>\\u0103<\\/span> din 20 de din<\\/span>\\u021b<\\/span>i, <\\/span>î<\\/span>nlocuit<\\/span>\\u0103<\\/span>treptat spre vârsta adult\\u0103 prin înmurguriri succesive pornite din maxilare, de <\\/span>denti<\\/span>\\u021b<\\/span>ia definitiv\\u0103 cu 32 de din<\\/span>\\u021b<\\/span>i, c<\\/span>â<\\/span>te 16 pe fiecare arcad<\\/span>\\u0103<\\/span>. O hemiarcad<\\/span>\\u0103<\\/span> la adult <\\/span>cuprinde de la linia median\\u0103 <\\/span>\\u0219<\\/span>i anterior spre lateral <\\/span>\\u0219<\\/span>i posterior, urm<\\/span>\\u0103<\\/span>torii din<\\/span>\\u021b<\\/span>i: 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari <\\/span>\\u0219<\\/span>i 3 molari. Func<\\/span>\\u021b<\\/span>ional, din<\\/span>\\u021b<\\/span>ii au rol at<\\/span>â<\\/span>t <\\/span>î<\\/span>n pronun<\\/span>\\u021b<\\/span>ia unor consoane cât <\\/span>\\u0219<\\/span>i <\\/span>î<\\/span>n mastica<\\/span>\\u021b<\\/span>ie, fiind adapta<\\/span>\\u021b<\\/span>i perfect pentru t<\\/span>\\u0103<\\/span>ierea, zdrobirea <\\/span>\\u0219<\\/span>i <\\/span>m\\u0103cinarea alimentelor.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Structur\\u0103<\\/span><\\/b><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Sec\\u0163iune longitudinal\\u0103 printr-un molar<\\/span><\\/b><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Coroana dintelui este acoperit\\u0103 de smal<\\/span>\\u021b<\\/span>, care este un <\\/span>\\u021b<\\/span>esut ectodermic format <\\/span>î<\\/span>n perioada embriogenezei. Smal<\\/span>\\u021b<\\/span>ul este mai gros <\\/span>î<\\/span>nspre r<\\/span>\\u0103<\\/span>d<\\/span>\\u0103<\\/span>cin<\\/span>\\u0103<\\/span>, <\\/span>\\u0219<\\/span>i are <\\/span>î<\\/span>n compozi<\\/span>\\u021b<\\/span>ia sa substan<\\/span>\\u021b<\\/span>e minerale, ap<\\/span>\\u0103<\\/span> \\u0219<\\/span>i substan<\\/span>\\u021b<\\/span>e organice.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">R\\u0103d\\u0103cina prezint\\u0103 la suprafa<\\/span>\\u021b<\\/span>\\u0103<\\/span> cement, o substan<\\/span>\\u021b<\\/span>\\u0103<\\/span> organo-mineral<\\/span>\\u0103<\\/span> de origine mezodermic\\u0103, proliferat pe întreaga perioad\\u0103 a existen<\\/span>\\u021b<\\/span>ei dintelui <\\/span>\\u0219<\\/span>i dispus sub form<\\/span>\\u0103<\\/span> de fibre de colagen.<\\/span><\\/p><p class=\\"MsoNormal\\" style=\\"margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 45.8pt 91.6pt 137.4pt 183.2pt 229.0pt 274.8pt 320.6pt 366.4pt 412.2pt 458.0pt 503.8pt 549.6pt 595.4pt 641.2pt 687.0pt 732.8pt;\\">Atât în r\\u0103d\\u0103cin\\u0103 cât <\\/span>\\u0219<\\/span>i <\\/span>î<\\/span>n coroan<\\/span>\\u0103<\\/span> exist<\\/span>\\u0103<\\/span> la interior o alt<\\/span>\\u0103<\\/span> substan<\\/span>\\u021b<\\/span>\\u0103<\\/span> de origine mezodermic\\u0103 numit\\u0103 dentin\\u0103, format\\u0103 în perioada embrionar\\u0103.<\\/span>Profund în dinte se g\\u0103se<\\/span>\\u0219<\\/span>te pulpa dentar<\\/span>\\u0103<\\/span>, plin<\\/span>\\u0103<\\/span> cu <\\/span>\\u021b<\\/span>esut moale conector.<\\/span>Aici se g\\u0103sesc nervi <\\/span>\\u0219<\\/span>i vase de s<\\/span>â<\\/span>nge care p<\\/span>\\u0103<\\/span>trund <\\/span>î<\\/span>n dinte printr-un canal apical al r\\u0103d\\u0103cinii. Pulpa este adesea denumit\\u0103 &bdquo;nervul dintelui”.<\\/i> Între pulp\\u0103 <\\/span>\\u0219<\\/span>i dentin<\\/span>\\u0103<\\/span> se g\\u0103sesc odontoblastele, care formeaz\\u0103 dentina.           <\\/span><\\/p>"},{"tab_title":"CARIA DENTARA","tab_icon":"fa fa-medkit","tab_content_title":"CARIA DENTARA SI GENERALITATI","tab_content":"Caria dentara constituie, prin complicatiile sale, principala cauza de pierdere a dintilor. Ea incepe in smalt (stratul dur, extern al dintelui) si, pe masura ce creste in dimensiune si se apropie de pulpa dentara (nerv), incep sa apara dureri la dulce, la rece, poate sa retina resturi de mancare si pacientul o poate simti cu limba. Daca nu e tratata nici in aceasta faza, se ajunge la infectia pulpei dentare,  insotita adesea de dureri atroce, si apoi a tesutului din jurul varfului radacinii (parodontiul apical). <\\/span>Aceste infectii pot produce, prin acutizare, un abces dentar, care se caracterizeaza prin durere, umflarea zonei respective, cateodata chiar febra si stare de rau general. Adesea dintele nu se mai poate recupera si trebuie extras. Este recomandat un control stomatologic la fiecare 6 luni. Medicul stomatolog va depista si trata fiecare  carie inainte de aparitia durerii si a complicatiilor. Sa ne spalam pe dinti in fiecare dimineata si seara cate 3 minute, cu miscari invatate de la medicul stomatolog. Nu ezita sa iti intrebi medicul care este cea mai eficienta metoda de spalat pe dinti, deoarece cei mai multi oameni efectueaza un periaj incorect. De asemenea, o guma de mestecat fara zahar sau un mar pot ajuta, dupa  masa, la curatarea dintilor. Nu va tratati acasa, singuri. Nici metodele empirice, nici medicamentele luate fara sfatul medicului nu fac bine, ba chiar pot dauna. As vrea sa desfiintez doua mituri cu raspandire larga:<\\/span><\\/p>1) dintele nu se umfla de la curent, ci din cauza cariei  complicate <\\/span><\\/p>2) catelul de usturoi introdus in ureche nu numai ca nu  calmeaza durerea de dinti, dar va poate trimite de urgenta la ORL pentru ca nu il mai puteti scoate. <\\/span><\\/p>Singura solutie, daca doare, este sa va adresati de urgenta medicului stomatolog, singurul care are metode imediate si eficente de a va calma durerea dentara.Stiu ca nu este o placere sa mergi la stomatolog, dar ii asigur pe cei care, de frica, nu au mai fost de mult la un control, ca metodele si materialele au evoluat, fiind posibila tratarea fara durere. Un control stomatologic de doua ori pe an va poate face sa aveti o dantura completa si fara probleme, iar cu cat intarzierea este mai mare, cu atat doare mai tare si va costa mai mult.Una din localizarile cele mai frecvente ale cariilor este pe suprafetele aproximale, adica pe suprafetele care vin in contact cu dintii vecini. Cauzele tin atat de structura dintelui, cat, mai ales, de dificultatea curatirii si autocuratirii (prin flux salivar si masticatie) acestor suprafete. De multe ori apar carii pe ambii dinti in contact numite carii in oglinda. Cariile incep in smalt (stratul extern al dintelui) printr-un orificiu mic si continua in interior, in dentina, subminind din ce in ce mai mult structura dentara, pana cand unul din pereti nu mai are sustinere si se rupe. In acest moment, senzatia pacientului este  \\"ce carie mare mi-a aparut dintr-o data!\\", dar caria exista de mult si putea fi prevenita cresterea acesteia. Cum? Prin vizita la medicul stomatolog la fiecare 6 luni. Medicul observa alte semne, cum ar fi o vaga schimbare de nuanta a dintelui, papila gingivala inflamata (inrosita si umflata) si are alte mijloace de depistare a acestor carii (sonde speciale, ata dentara care se agata etc.) si le poate trata inainte ca distrugerea sa fie prea mare. Cateodata, medicul are doar o intuitie ca acolo ar putea fi o carie si va va indica efectuarea unei radiografii care va preciza diagnosticul. In concluzie, trebuie sa facem un control stomatologic de doua ori pe an , trebuie sa curatim temeinic dintii prin periaj si cu ajutorul atei dentare cerate si nu trebuie sa asteptam sa ne doara pentru a vedea ca a aparut o carie. Ata dentara cu ceara va lubrefia si sigila in acelasi timp punctul sau suprfata de contact dintre dinti in momentul cind este introdusa. Trebuie inlocuiti dintii lipsa? Sunt mai multe motive pentru care dintii lipsa trebuie inlocuiti si nu atat inlocuiti ci INLOCUITI REPEDE. Un dinte are mai multe functii, printre care masticatia, vorbirea, mentinerea aspectului buzelor, obrajilor, in general al fetei, zambetul sau impiedicarea migrarii dintilor vecini. Odata dintele pierdut, intregul echilibru este afectat, fapt care duce la aparitia multor probleme. Masticatia devine dificila. Imediat ce se pierd dinti,dintii vecini si cei opusi incep sa migreze, proces care, desi nu se observa de la o zi la alta, este destul de rapid. Migrarea dintilor vor duce la proble de deschidere a gurii obosind articulatia temporo-mandibulara rezultind foarte multe dezechilibre in intregul organism.Zambetul devine un lux, multi pacienti preferind sa zambeasca chinuit, cu buzele stranse. Obrajii si buzele par cazute inauntru. Se poate schimba si pronuntia anumitor sunete. Muscatura devine instabilaiar acest fenomen produce afectarea articulatiei temporo-mandibulare (articulatia  mandibulei) si la aparitia durerilor. Pot aparea carii, gingivite si parodontite. Pentru a reduce riscul aparitiei acestor probleme, orice lipsa dentara trebuie protezata cat mai rapid, prin punte dentara, proteza mobila sau implant dentar, in functie de fiecare situatie in parte.<\\/span><\\/p>Extractia<\\/span><\\/p>Extractia este ultima solutie de tratament. Din pacate,lipsa de educatie sanitara face ca in mintea multora sa persiste asociatia \\"durere de masea = extractie\\". Aceasta era valabila in urma cu un secol. Tratamentul stomatologic modern permite mentinerea in cavitatea bucala a unor dinti mai mult sau mai putin afectati de carie.Din pacate am intalnit adesea in practica pacienti, chiar si tineri, care, intrebati despre cauza lipsei unui dinte au spus cu dezinvoltura: \\"M-a durut si m-am dus sa mi-l scoata. Medicul m-a intrebat daca nu vreau sa il tratez, dar de ce sa ma mai complic? L-am scos.Pana la urma am iesit si mai ieftin…\\" Ei bine, dimpotriva! S-a si complicat si nu a iesit de loc mai ieftin, pentru ca, din motive pe care le-am dezvoltat anterior, orice dinte lipsa trbuie inlocuit. Si asta inseamna si mai multe vizite la stomatolog, si mai multe interventii (asupra dintilor vecini pentru punte dentara sau asupra osului in cazul implantului dentar), precum si o cheltuiala mult mai mare.                         <\\/span><\\/p>Este de datoria medicului stomatolog sa explice in detaliu pacientului care este starea dintelui in cauza, care sunt variantele de tratament si de ce este important sa nu il extragem, ci sa il tratam. Desigur ca exista posibilitatea ca acel dinte sa nu mai poata fi tratat si atunci trebuie extras dar acesta se face numai la indicatia medicului stomatolog si pe baza unei radiografii dentare.<\\/span><\\/p>Sigilarea<\\/span><\\/p>Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei dentare.Pe fata ocluzala (cea cu care mestecam) a dintilor laterali, exista un relief alcatuit din niste proeminente (cuspizi), delimitate de mici santuri si fosete (gropite).<\\/span>Aceste santuri si fosete sunt locuri unde, din cauza formei specifice, retentive, precum si a calitatii smaltului la acest nivel, se dezvolta cu predilectie cariile. Acest lucru poate fi prevenit prin acoperirea lor cu materiale speciale, procedeu denumit sigilare.Santurile si fosetele sigilate vor avea, in loc de forma initiala, in \\"V\\", un profil rotunjit, ca un \\"U\\" deschis, facilitind astfel curatirea si impiedicind retentia resturilor alimentare si atacarea smaltului dentar. Sigilarea se face atat la dintii temporari (de lapte), cat, mai ales, la cei permanenti, de obicei imediat dupa ce au erupt. Vor fi sigilati doar dintii care nu prezinta carii dentare, dupa ce vor fi curatati prin periaj profesional. Varsta de 12 ani este foarte buna, deoarece, in afara de molarii de minte, in mod normal, la aceasta varsta apar ultimii dinti permanenti, deci nu va mai fi nevoie de o a doua interventie.<\\/span><\\/p> <\\/span><\\/p> <\\/span><\\/p> <\\/span><\\/p> <\\/p> <\\/span><\\/p>"},{"tab_title":"LIPSA DINTILOR","tab_icon":"fa fa-medkit","tab_content_title":"","tab_content":"Lipsa dintilor, numita in termeni medicali edentatie, poate fi partiala ( atunci cand lipseste un singur dinte sau mai multi) sau totala (atunci cand este vorba de lipsa tuturor dintilor). <\\/span>Tratamentul edentatiei se stabileste in functie de numarul si topografia dintilor si cuprinde: protezari conjuncte (fixe) – puntile dentare – si protejari adjuncte ( mobilizabile ) – protezele acrilice sau scheletate. Puntile sunt ridicate cand lipsesc maximum 4 dinti iar edentatiile peste 4 dinti se trateaza prin proteze. Atat puntile cat si protezele, luand locul si functia organelor pierdute, trebuie sa fie eficiente din punct de vedere functional, mecanic si profilactic. Puntile dentare se diferentiaza de protezele mobilizabile prin: sprijin (transmiterea presiunilor masticatorii), sistem de retentie (modalitatea de legare de dintii restanti), volum (incadrarea constructiei in limitele arcadei naturale).<\\/span><\\/p>Clasificarea lucrarilor protetice<\\/span><\\/b><\\/p>Exista 3 modalitati de sprijin, conform carora lucrarile protetice se pot clasifica in urmatoarele categorii: - Proteze cu sprijin dento – parodontal<\\/b> (proteze care transmit presiunile masticatorii asupra osului prin intermediul dintilor restanti si al parodontiului lor). In marea majoritate a cazurilor puntile transmit presiunile exclusiv dento-parodontal; deoarece sunt fixate de dintii limitrofi prin cimentare realizeaza o agregare ferma ceea ce le confera caracterul de fixitate, de imobilitate. Indepartarea lor nu se poate face decat de catre medicul stomatolog. Exista si asa numitele \\"punti exceptionale\\" care se ancoreaza de dintii stalpi (dintii limitanti ai bresei) prin telescopare, culisare sau insurubare, fapt ce le confera posibilitatea de a fi mobilizabile sau demontabile. - Proteze cu sprijin muco – periostal<\\/b> (proteze care transmit presiunile masticatorii substratului osos prin intermediul mucoasei crestei alveolare). Acestea sunt protezele acrilice. - Protezele cu sprijin mixt<\\/b> (protezele care transmit presiunile masticatorii substratului osos atat prin intermediul dintilor si parodontiului cat si mucoperiostal). Acestea sunt protezele scheletate.<\\/span><\\/p>Diferente intre proteza fixa si cea mobila<\\/span><\\/b><\\/p>Integrarea in morfofunctionalitatea aparatului donto-maxilar se face mult mai rapid in cazul puntilor dentare decat in a protezelor mobilizabile. Din punct de vedere psihic lucrarile fixe sunt mult mai usor acceptate de catre pacient.<\\/span><\\/p>Asupra dintilor stalpi, puntile dentare au o actiune de solidarizare, netraumatizandu-I cand sunt corect executate; proteza mobilizabila prin frecvente insertii si dezinsertii solicita dintii ancora.<\\/span><\\/p>Puntea dentara realizeaza o eficienta masticatorie apropiata de aceea a arcadelor dentare naturale, pe cand proteza mobilizabila are o valoare redusa. Intretinerea igienei protezelor mobilizabile se face mult mai usor decat in cazul puntilor. Din punct de vedere biologic puntea necesita sacrificii mari de substanta dentara. Prin intermediul puntilor se poate obtine o ocluzie stabila, pe cand cu ajutorul protezelor mobilizabile stabilirea ocluziei e relativa.<\\/span><\\/p>Functia gustativa, termoreceptia si fonatia nu sunt inflentate de prezenta puntii (cu exceptia puntilor gresit executate). Redarea aspectului estetic se poate obtine mult mai usor si mai adecvat cu ajutorul protezei mobilizabile.<\\/span><\\/p>Necesitate, nu handicap!<\\/span><\\/b><\\/p>Am mentionat o serie de caracteristici ale puntilor si protezelor mobilizabile, dar nu trebuie uitat un lucru foarte important: impactul asupra psihicului pacientului atunci cand i se va spune ca va trece de la punte (piesa protetica fixa) la proteza mobilizabila. <\\/span>Sunt pacienti care accepta mai usor ideea dar exista anumite persoane cu care trebuie discutat cu multa rabdare si intelegere (aici un factor important este varsta). Majoritatea au \\"imaginea protezei tinute intr-un pahar cu apa\\", devenind astfel reticienti la tratamentIntr-un mediu linistit, cu mult calm si cu argumente simple se va explica pacientului ce inseamna o proteza mobilizabila, cum va arata, cum va sta, cum se va intretine si ca cei cu care va intra in contact nu-si vor da seama ca este purtator de proteza.<\\/span><\\/p>Lipsa dintilor determina modificari estetice vizibile (si nu numai) foarte accentuate la edentatul total: rosul buzelor dispare, obrajii sunt infundati, santurile nazo-labiale sunt accentuate, dimensiunea etajului inferior a fetei se micsoreaza, rezultand un \\"facies imbatranit\\". Pacientul purtator de proteza mobilizabila va accepta mai usor transformarea acesteia in proteza totala, el fiind deja purtator de proteza mobila. Purtarea unei proteze nu trebuie privita ca un handicap ci ca o necesitate pentru restabilirea functiilor fizionomice, fonetice si de masticatie.<\\/span><\\/p>"},{"tab_title":"FRICA DE STOMATOLOG","tab_icon":"fa fa-medkit","tab_content_title":"","tab_content":"O principala problema in situatia precara a dintilor la oamenii lumii actuale o reprezinta, pe langa lipsa banilor, a timpului si a neglijentei, frica de stomatolog. Noi recunoastem aceasta situatie si incercam sa luptam cu ea, dar pentru a intelege aceasta stare trebuie sa stim de unde provine. Sa ne referim in primul rand la stres. Selye definea stresul ca pe un sindrom, o pleiada de raspunsuri nespecifice, cu caracter general adoptativ, provocat de actiunea agentilor stresori asupra organismului. Acesti agenti stresanti sunt: leziunea respectiva, uzura, suferinta, dar si reactiile de neadaptare. Observam ca avem de a face cu un stres biologic si unul psihologic, toate influentate de mediul inconjurator.<\\/span><\\/p>Stresul biologic<\\/span><\\/b> este dat de ruperea echilibrului organismului, atunci cand el nu mai este integru, cand are o suferinta iar bunastarea sa este amenintata. Un singur dinte cu probleme poate declansa o adevarata furtuna in reactiile organismului. Iar daca pe langa carie mai exista si alte boli, suntem expusi la un stres si mai mare. Trebuie sa stim ca dintele este perceput de organism ca un organ al sau, de sine statator si este la fel de important ca oricare altul.<\\/span><\\/p>Stresul psihologic<\\/span><\\/b> este dat de multe fenomene psihice: durerea, frica de necunoscut, o experienta traumatizanta in trecut, ca de exemplu o manopera gresita, o extractie dificila, un medic nervos si fara rabdare, dar si de starea de alarma ce se instaleaza la nivelul creierului.<\\/span><\\/p>Mediul este si el raspunzator de stres prin fenomene climaterice (foarte cald sau foarte frig), curenti de aer, loc de munca aglomerat, cu probleme sau nesiguranta in viitor. La toate aceste fenomene se adauga si situatia familiala, problemele de acasa, grijile. Medicii stomatologi trebuie sa lupte cu stresul pacientilor printr-o conduita prietenoasa, o ambienta calda, sa le dea incredere si in primul rand sa combata durerea prin orice mijloace. Stomatologii trebuie sa lupte cu mentalitatile multor pacienti care au ramas cu senzatie de frica de pe vremea trecuta cand lipseau pana si anestezicele naturale sau se dadeau cu portia, medicii lucrand de multe ori si fara anestezic, fara protectie a pacientului, fara o igiena riguroasa.<\\/span><\\/p>"}]” class=”” _array_keys=”{"tabs_position_picker":"tabs_position_picker","tabs":"tabs"}” _made_with_builder=”true”][/tabs][/column][/row][/section]